MULTIMEDIA

 
Alte articole din Administratia centrala Data publicarii: Vineri, 15 Martie 2013

Dan Şova: "Trei mari constructori sunt interesaţi de Autostrada Transilvania"

sova_dan1.jpgCompania care va concesiona Autostrada Comarnic - Braşov va fi selectată în luna septembrie, iar lucrările ar trebui să demareze în luna octombrie a acestui an, a declarat Dan Şova, ministrul delegat pentru Proiecte de Infrastructură de Interes Naţional şi Investiţii Străine, într-un interviu acordat Agerpres.


Ministrul a vorbit despre situaţia contractului cu Bechtel, legea Parteneriatului Public Privat, dar şi despre datoriile Companiei de Drumuri, trecerea drumurilor la Ministerul Transporturilor şi oportunităţile de investiţii din România.




- Care este lista completă a proiectelor mari de care vă ocupaţi?
- Prevederile legale din ordonanţa de organizare a Guvernului sunt foarte clare: nu avem decât proiecte care sunt trecute prin hotărâri de Guvern la care se adaugă proiectele de autostrăzi. Noi în acest moment nu avem transferat niciun proiect prin HG. Deci, în momentul în care discutăm, suntem îndreptăţiţi să ne ocupăm doar de autostrăzi. Sunt demersuri în momentul de faţă pentru trecerea mai multor proiecte, dar în afară de aspectele tehnice şi legislative trebuie să existe şi nişte negocieri de natură politică. După ce se vor finaliza, probabil că în următoarele 2-3 luni o să avem o listă completă. Noi, ca minister, am muncit la prezentarea mai multor proiecte. Am prezentat 15 până acum, sunt publice, care pot face obiectul transferului. Mai avem în vedere încă 20 sau 25. Probabil câteva dintre acestea vor fi transferate.
Pentru înţelegerea lucrurilor, noi am fost concepuţi ca minister pentru proiecte de interes naţional - şi când mă refer la infrastructură nu mă refer doar la autostrăzi, ci şi la domeniul minier, poate să însemne şi domeniul energetic, poate să însemne şi domeniul de reţele de IT, poate să însemne şi electricitate, şi gaze şi căi ferate, orice este considerat ca proiect de interes naţional şi, fireşte, se optează din punct de vedere politic pentru a fi transferat către ministerul pe care îl reprezint. Noi ne ocupăm însă şi de sprijinirea investitorilor străini care vin în România. Eu mărturisesc că a fost excelentă ideea premierului de a crea şi de a da putere unui membru al Guvernului pentru investiţiile străine. Este o idee care se pune în practică prima oară din 1990 încoace. Noi, cei din PSD, am avut această preocupare şi în perioada 2000-2004...ştiţi că Guvernul Năstase a avut acea Agenţie Română de Investiţii Străine (ARIS), care după aceea s-a unit cu Centrul Român de Comerţ Exterior şi au creat CRPCIS. Acum s-au despărţit, iar activitatea de comerţ exterior s-a dus la Ministrul Economiei şi la noi a rămas activitatea de investiţii străine. În acest moment avem deja doi investitori foarte mari, europeni, care au mai încercat să intre în România şi nu au reuşit. Din nefericire, toate demersurile făcute pentru ei sunt confidenţiale, dar pot să vă spun că activează în domeniul industrial. Eu cred că vom reuşi să îi determinăm să vină. Practic, avem misiunea de a mişca lucrurile din punct de vedere administrativ. Marea problemă, tristeţea noastră, a românilor, este că organele administraţiei publice centrale, locale, nu se mişcă. Atunci când vine cineva şi cere ceva nu i se dă niciun răspuns. Nu îi spune nici da, nici nu. Nu îi spune "da, dar cu aceste condiţii" sau "nu, decât dacă îndepliniţi aceste condiţii poate ne mai gândim o dată", nu, nu dă nimeni niciun răspuns. Toată lumea stă. Şi rolul nostru este să ne rugăm de ei, să folosim pârghiile administrative ca să nu mai stea, să dea un răspuns - afirmativ sau negativ.

- Parteneriatul Public Privat a devenit aproape o obsesie în dezvoltarea proiectelor de infrastructură. Când vom avea în sfârşit o lege viabilă a PPP?
- Noi avem o lege a PPP şi acum, dar marea ei problemă a fost că, de exemplu, ea interzicea plăţile de disponibilitate. Ce înseamnă asta? Nu trebuie să ne imaginăm că PPP este un cadou - vine un investitor, îţi construieşte obiectivul şi pleacă acasă. Nu. Un investitor îţi construieşte un obiectiv pe teritoriul naţional dacă, exploatându-l, îşi poate scoate un anumit profit. Ca să construieşti ceva pe banii privatului, cum ştie lumea, trebuie să existe în spate o bancă care să finanţeze. Banca, pentru a finanţa, dă un credit investitorului. Acest credit trebuie recuperat. Fireşte că banca face o analiză de risc ca în cazul fiecărui credit. Se termină obiectivul şi începe exploatarea lui. Din exploatarea lui, investitorul vine şi spune: Eu cred că scot un milion de euro pe lună. Banca spune: E foarte bine să fie aşa, dar marja noastră de risc este 40%. Noi plecăm de la ipoteza că vei scoate doar 600.000 de euro. Şi, atunci, beneficiarul - statul român, trebuie să acopere 400.000 de euro. Nu sunt bani efectivi, este un risc. Legea actuală a PPP interzicea statului român sau oricărei autorităţi să acopere aceste riscuri. În aceste condiţii nu se poate face PPP pentru că proiectele nu sunt bancabile. Adică nicio bancă nu va finanţa nimic. V-am dat un exemplu despre un defect major al legii.
Noi am solicitat colaborarea AmCham România (n.r. - Camera de Comerţ Americană în România), a Consiliul Investitorilor Străini de asemenea, am apelat la fostul ministru de finanţe Mihai Tănăsescu, actual vicepreşedinte al Băncii Europene de Investiţii, care ne-a sprijinit şi, pe banii BEI, ne-a trimis cinci specialişti de la Luxemburg care au stat trei zile şi au lucrat aici cu specialiştii noştri ajutându-ne la realizarea mecanismelor care să asigure că această lege poate funcţiona în PPP şi în conformitate cu finanţările de la UE şi, de asemenea, ne-au arătat mecanismele prin care faci un PPP bancabil, avertizându-ne care sunt şi problemele de ţară ale României pentru care se nasc rezerve foarte mari ale băncilor. Pe baza tuturor consultărilor, am scris o lege care s-a aflat în studiu şi la AmCham şi la Consiliul Investitorilor Străini. Cu observaţiile lor, draftul final al legii îl dăm săptămâna aceasta autorităţilor locale - la Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene şi la Uniunea Naţională Comunelor, Oraşelor, Municipiilor, să ne spună şi dânşii ce observaţii au. Îl vom trimite şi la AOAR şi la UGIR - 93. Toţi vor avea un dead-line de maximum două săptămâni să facă observaţiile, după care îl vom aproba ca proiect în Guvern şi îl vom trimite la Bruxelles, la CE, pentru că în materie de PPP CE trebuie să aibă ultimul cuvânt. Probabil că în două luni de acum încolo vom avea o lege nouă a PPP care se va fi bucurat de consultarea tuturor factorilor activi. Nu vă ascund că am luat această lege şi am dat-o şi potenţialelor bănci finanţatoare. Vreau să se înţeleagă că Guvernul României nu şi-a schimbat atitudinea şi acum face ce îi dictează CIS sau băncile, numai că trebuie să fim realişti. Eu am venit în politică după 15 ani de avocatură de business şi ştiu că dacă nu armonizezi toate părţile, că nu te obligă nimeni să faci ce scrie în lege ca autoritate, e posibilitatea ta să faci sau nu un PPP cu cineva, să accepţi sau nu o finanţare, eşti chemat să negociezi condiţiile, riscuri, dobânzi, să negociezi plăţi de disponibilitate, eşti chemat să negociezi tot. Marea noastră problemă în lege era că aveam o figură juridică care nu funcţiona. Adică, şi să fi vrut să faci nu aveai posibilitatea că nu te lasă legea. Acum creăm cadrul.

"După 11 ani, avem 52 de km de autostradă şi 1,4 miliarde de euro plătite"

- Din lista de proiecte pe are aţi întocmit-o, majoritatea vor fi în PPP? Care ar fi acestea?
- Puţini ştiu, de exemplu, că Centrala de la Cernavodă are în spate o companie de proiecte şi urmează să fie făcută în PPP. Deci, proiectul actual este un PPP pe terminalele 3 şi 4 şi sunt multe alte proiecte concepute aşa. PPP este o instituţie despre care mulţi vorbim şi puţini o înţeleg exact cum este ea. Nu este foarte uşor de utilizat, iar băncile au destul de multe rezerve faţă de PPP. De asemenea, aceasta este una din puţinele instituţii care nu are o reglementare la nivel european şi este una din puţinele instituţii pe care nici măcar nu o regăsim în totalitatea celor 28 de state. O regăsim în doar 12 sau 13 state, iar de succes este doar în Anglia, Franţa şi Germania. În UE este o instituţie folosită mai nou. Ea este folosită cu foarte mare succes în Asia. Dezvoltarea aceea, boom-ul acela economic din Asia se datorează şi PPP. De asemenea, foarte folosit şi de SUA. În Europa este o instituţie faţă de care există anumite rezerve pentru că este complicată. Dar fratele mai mare, mai experimentat, mai uzitat şi mai folosit este concesiunea, care seamănă foarte mult cu PPP. Diferenţele între cele două sunt de nuanţă. Concesiunile funcţionează. Sunt reglementate în OUG 34. Au existat anumite nelămuriri ale colegilor din presă în legătură cu plăţile de disponibilitate în cazul concesiunilor şi al PPP-urilor. Colegii dumneavoastră de la Gândul chiar mi-au adresat câteva întrebări. Exista îngrijorarea că statul român ar urma să suporte investiţiile privaţilor în PPP, ceea ce este complet fals. Statul român poate acoperi, în cazuri excepţionale, doar plăţi de disponibilitate. Mai exact, ce nu m-au întrebat colegii din presă şi nu am avut ocazia să o spun este că dacă cineva îşi propune să câştige un milion de euro pe lună şi câştigă doar 800.000 de euro, vin eu cu plata de disponibilitate pentru luna respectivă. Dar dacă câştigă 1,1 milioane de euro, acei 100.000 de euro investitorul îi plăteşte statului român. Deci, suma pe care se discută întotdeauna ca şi câştig, ca profit, trebuie să fie fixă. Dacă e peste, îmi dă el mie. Dacă e sub, îi dau eu lui. Asta va fi formula din Legea PPP, formula pe care o regăsim de altfel şi în OUG 34/2006 şi în orice altă reglementare privind PPP din lume.

- Bechtel este un subiect dificil. Aşteptaţi un răspuns cu privire la reziliere. Apoi, foarte multă lume afirmă că va trebui să dăm foarte mulţi bani companiei americane. Probabil, ei vor cere anumite daune. Sunt, însă, dispuşi la o negociere? Au stabilit un cuantum al daunelor pe care le-ar putea plăti statul român?
- Din nefericire, şi aceste negocieri sunt afectate de confidenţialitate, dar pot să vă spun că îngrijorarea celor care vorbesc este justificată, pentru că vorbim despre banul public, dar din fericire este doar reverenţiară, pentru că nu se va întâmpla treaba asta. Pot să vă spun din start că în acest moment, dacă am termina Suplacu de Barcău - Borş, ceea ce ne-ar mai costa 250 de milioane de euro, contractul s-ar termina oricum. Aceasta este negocierea făcută de doamna ministru Boagiu. Or, în aceste condiţii, ar fi culmea ca cineva să-ţi ceară mai mult decât ar lua dacă ar mai şi munci. Deci, fireşte că negocierile sunt dure. Dar pot să vă spun că am avut o discuţie foarte deschisă cu însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA - este locţiitorul ambasadorului - şi cu consilierul economic al ambasadei americane, dar şi cu reprezentanţii Bechtel şi cu avocaţii companiei, şi în urma acesteia am ajuns la concluzia că încetarea contractului de comun acord este cea mai bună soluţie. Partea americană - toţi cei menţionaţi - a fost foarte mulţumită de faptul că a venit cineva şi a spus frontal că asta este situaţia: bani la buget nu mai sunt, nu putem finanţa din bani europeni, din păcate, că trebuie să reziliem acest contract, nu pentru că avem ceva de reproşat companiei Bechtel, fireşte contractul a avut o mulţime de probleme; eu le-am explicat foarte transparent că avem o concluzie simplă şi tristă: după 11 ani, avem 52 de km de autostradă şi 1,4 miliarde de euro plătite. Eu nu sunt nici anchetator nici istoric să stau să caut vinovaţi. Pe mine mă interesează situaţia concretă. Eu am preluat o treabă şi am primit ordin să încerc să o rezolv. Problema aici nu este de a reproşa ceva companiei Bechtel sau celor de dinainte, din punctul meu de vedere. Poate alte autorităţi au ce să le reproşeze celor de dinainte. Asta nu este problema mea însă. Eu am o autostradă de făcut, de găsit o soluţie pentru ea şi le-am explicat că, de fapt, această încetare de comun acord a contractului are în vedere schimbarea mecanismului de finanţare. Singura posibilitate este să găsesc pe cineva interesat să o facă în concesiune. Nu vă ascund că au fost câţiva oameni în mod justificat supăraţi, neînţelegând exact ce se întâmplă, acuzându-mă că renunţ la Autostrada Transilvania. Nu, din contră, şi am explicat, iar acum se pare că lumea a înţeles. Nu numai că nu renunţ. Ceea ce încercăm să facem acum este să o revigorăm, să o facem. Pentru că dacă nu schimbăm mecanismul de finanţare, din cauza acestui deficit bugetar foarte strâns, din cauză că noi trebui să asigurăm în primul rând resurse pentru cofinanţarea fondurilor europene, de 85%, şi ştiţi că această autostradă nu se află şi nici nu este acceptată la Bruxelles - nu mai contează istoria -, lipsa de resurse financiare la bugetul statului - practic, nu făceam decât să prelungim o moarte clinică şi să ne furăm căciula. Eu încerc - poate că sunt mai tânăr, poate mai naiv, poate mai neliniştit - să rezolv această problemă. În primul rând, să nu mai fie afectată autostrada de existenţa unui contract de care nu pot scăpa. Vom termina acest contract, vom negocia şi finalmente se va lua o decizie. Vă daţi seama că eu nu voi acţiona de capul meu. Am termen cu ei ca până pe 30 aprilie. Până la aceasta data trebuie încheiate negocierile, după care concluziile fiecărei părţi vor fi prezentate Guvernului şi Guvernul va decide cum procedăm.

- E posibilă o înţelegere amiabilă?
- Eu cred că - şi pot să vă spun după 15 ani de avocatură în care am făcut consultanţă şi negociere - eu spun că ajung cu dânşii la o concluzie. Nu este o artă a negocierii, nu există nicio tehnică. Există doar bun simţ şi onestitate în treaba asta. Trebuie să te uiţi cu atenţie, a venit consultantul, spune ce este acolo în mod real... Noi pregătim acum ca să licităm - pentru ca să nu lăsăm în nelucrare în 30 aprilie, când ei vor părăsi şantierul - vom avea o firmă de pază, pentru că vor fi foarte multe materiale de construcţii, şi o firmă care să asigure conservarea lucrărilor - să nu crească buruieni pe autostradă, vom face licitaţie pentru asta şi vom asigura conservarea şi paza până când vom găsi un nou constructor. Pot să vă spun cu rezerva confidenţialităţii că sunt vreo trei constructori foarte mari din lume interesaţi să facă Autostrada Transilvania. Pe tronsonul de autostradă Braşov - Tg. Mureş trebuie să ştie lumea că nu s-a făcut absolut nimic.

- Ca mecanism de finanţare, la ce vă gândiţi pentru viitor?
- Concesiune sau PPP, nu există altă posibilitate şi să vedem, normal, plăţile de disponibilitate. Vor fi nişte discuţii foarte, eu nu spun dure, eu fac parte dintre cei care se înţeleg foarte bine cu domnul Gherghina şi cu domnul Voinea, şi o să fie discuţii cu dânşii să vedem ce loc este în deficitul bugetar pentru plăţi de disponibilitate. Mai mult decât atât, voi avea o întâlnire şi cu parlamentarii din Transilvania pentru a-i pune la curent cu situaţia în care suntem. În plus, voi organiza, cu acceptul Guvernului, dacă îl voi avea, mă voi duce pe terenul lor în Ardeal, probabil la Oradea, voi invita toţi parlamentarii, toţi aleşii locali - de la consilierii judeţeni până la consilierii locali - le voi arăta situaţia şi le voi propune două soluţii: dacă doresc să ne sprijine ca Guvern să găsim orice soluţie de finanţare, sunt 'n' variante, matematica financiară îţi dă posibilitatea să faci orice improvizaţie, până la urmă, iar dacă nu, se poate merge şi pe soluţia unei asociaţii intracomunitară care să preia autostrada şi sa o termine. Fireşte, acesta a doua soluţie, trebuie sa aibă aprobarea Guvernului înainte de a fi propusă. Ne zbatem să găsim soluţii, iar în acţiunea noastră dezinteresul sau de reaua-credinţă nu-şi au locul. Eu cred în acea autostradă şi cred că trebuie să existe. Problema este finanţarea. Trebuie să găsim pe cineva care să aibă bani şi să vrea să realizeze acest proiect. Eu sunt pregătit să-l şi ajutăm: tronsonul de la Sebeş la Turda se află în TEN-T, poate fi finanţat până la 85% din bani europeni, deci am putea găsi o soluţie să legăm Coridorul IV de Autostrada Transilvania pe bani europeni, ceea ce ar reprezenta un mare ajutor, cel puţin într-o primă fază pentru Autostrada Transilvania care, dacă nu ajunge la Braşov, rămâne puţin suspendată, dar s-ar putea face acest tronson Sebeş - Turda care ar ajuta-o foarte mult. Acum, toate lucrările la Autostrada Transilvania sunt sistate, cine vine preia toate lucrările.

"S-au declanşat lucrări fără a fi bugetate, răspunderea e penală"

- Pe Comarnic - Braşov, când vom avea un câştigător?
- Până pe 30 septembrie trebuie semnat contractul. În luna octombrie trebuie demarate lucrările. Acesta este programul. Ieri am avut întâlnire cu consultantul de la Louis Berger. Mi-a explicat că sunt probleme în legătură cu structura de finanţare, cu structura de riscuri, că sunt probleme cu traseul autostrăzii, sunt probleme cu proiectul tehnic. Toate trebuie rezolvate în ritm alert. Deci, este un obiectiv pe care noi ca Guvern ni l-am asumat, iar eu sunt suficient de încăpăţânat pentru a face orice ca să semnez contractul în octombrie cu cineva. Acum avem precalificări şi o să vedem cine se califică mai departe.

- Când vor fi gata precalificările?
- Peste vreo 30 de zile, deci repede. Lansăm precalificările pentru Piteşti - Craiova. Este al treilea proiect în concesiune pe care îl facem anul acesta, iar la anul vom încerca să trecem deja pe o treaptă superioară. Ştiţi că se creează acum, în 2013, pentru exerciţiul financiar 2014 - 2020 un noi instrument, acela de a combina fondurile europene cu PPP. Şi avem câteva obiective care vor fi construite cu fonduri europene în mod clasic, 85%, şi câteva foarte circulate. Nu pot să vă spun deocamdată care sunt, pentru că nu s-a luat încă o decizie finală la nivel guvernamental exact ce vom face până în 2016. Ce vreau să vă spun este că am încercat să acţionez pozitiv în materie de autostrăzi, adică nu am venit să spun că ce au făcut ceilalţi dinainte este prost, ci continuăm.

- Craiova - Piteşti o faceţi în PPP?
- În concesiune. Pe toate cele trei - Comarnic - Braşov, Centura sud şi Piteşti - Craiova - se va face concesiune. Evaluarea mea este că în octombrie semnăm Comarnic, în noiembrie Centura sud şi în decembrie Piteşti - Craiova.

- Care sunt datoriile CNADNR către firmele constructoare şi când se vor achita?
- În mod concret, CNADNR are 500 de milioane de euro datorii, care trebuie plătite la firme dacă sunt recepţionate lucrările, pentru că intră în economia românească. Până la finele lunii mai se vor plăti toţi banii, ca să închidem odată capitolul datoriilor. Deci, arieratele sunt de 500 de milioane de euro. Ne-au fost finanţate de la buget. Domnul Voinea şi domnul Gherghina au fost foarte amabili şi au găsit formula să plătim arieratele în primele două trimestre ale anului, tocmai pentru a evita falimentele, pentru a păstra locurile de muncă. Ce s-a întâmplat în anii trecuţi? S-au declanşat lucrări fără a fi bugetate, iar oamenii nu au făcut facturi pentru că era ilegal să faci facturi dacă lucrările nu sunt bugetate. Răspunderea e penală. Repet: nu este problema mea acum. Acum trebuie plătite lucrările. Le plătim. Le bugetăm, le plătim. Nu poţi să ignori lucrarea făcută. Cel care a acceptat să se facă lucrarea, cel care a făcut comenzile, cred că are o problemă juridică cât casa, dar nu este problema noastră acum, ci a organelor cu atribuţii în materie. Este problema autorităţilor în drept să se ocupe de chestiunea aceasta. Mai mult decât atât, foarte multă lume din presă, în mod justificat, m-a întrebat despre controalele la CNADNR. Mi-au spus: sunt foarte multe controale la CNADNR, sunt două controale de fond ale Curţii de Conturi - unul pe activitate, unul pe fonduri europene - , există un control al Corpului de Control al premierului făcut în vară, le avem pe toate. Ceea ce vreau să vă informez este că acum se face un alt control de fond al Corpului de Control al Guvernului, care a început în februarie şi se va termina în luna iulie sau august şi vom avea o imagine generală. Pe baza tuturor acestor controale, nu numai că voi face sesizări la organele în drept, acolo unde este cazul, dar voi face şi restructurarea Companiei. Deci, niciun asemenea control nu rămâne fără urmări. Dar am solicitat Corpului de Control al premierului ca pe baza tuturor datelor pe care le are din celelalte acte de control şi pe baza propriilor constatări de fond pe a numite lucruri, pentru că vreau să vă spun că o companie care are un buget propriu de aproape 400 de milioane de euro - ei au făcut nişte achiziţii, nişte investiţii, unele mai mult sau mai puţin justificate. A trebuit să luăm lista de investiţii să o curăţăm, ca să zic aşa.
Eu, de exemplu, îmi doresc foarte mult să vedem dacă observaţiile din raportul Curţii de Conturi care spune că s-ar economisi nişte sute de milioane de euro într-un termen de 5-7 ani dacă am internaliza activitatea de întreţinere vară-iarnă se verifica la un calcul economic. Eu vreau să rog pe cineva acum să-mi facă un calcul financiar. Am întrebat la CNADNR şi de acolo spun că ar avea dreptate auditorii Curţii de Conturi şi că s-ar produce nişte economii foarte mari, dacă CNADNR s-ar ocupa de deszăpezire şi de întreţinerea drumurilor. Nu de reabilitări, nu de construcţii, doar de întreţinere vară-iarnă. Nu poţi să ignori o asemenea observaţie, nu ai cum, când auditorii Curţii îmi spun că pot să produc 80-100 de milioane de euro din schimbarea modului de lucru la deszăpezire şi la întreţinere. Am rugat pe cineva să facă un calcul, vor face o simulare. Dacă nu le va mai ieşi acelaşi lucru o să solicit domnului preşedinte Văcăroiu să ne dea posibilitatea să dialogăm cu auditorii de la Curtea de Conturi pentru a vedea exact cum văd şi dânşii treaba asta şi dacă fac economie la buget - nu 80 - 100 de milioane de euro, dar dacă fac economie la buget 10 milioane de euro în 7 ani, o fac. Zece milioane de euro dacă fac economie, o fac! Este indiscutabil. O vom face cu toate durerile pe care le va produce acest lucru şi cu toate criticile.

"Avem patru tronsoane de autostradă care sunt în licitaţie"

- Mai reziliaţi contracte?
- Voi analiza în cursul lunilor aprilie - mai contracte de deszăpezire. Ceea ce pot să vă spun este că am ţinut sub control şi când voi da raport la presă - se termină iarna astronomică - vreau să vă spun că am ţinut sub control extrem de strict şi de riguros anul acesta. Deci, ce a însemnat deszăpezire s-a cheltuit sub 50% din bugetul alocat. Aştept să văd exact facturile de reglare finală. Dar înainte de facturile de reglare finală eram undeva sub 30% şi am fost informat că vom ajunge undeva sub 50% . Deci, am avut grijă să nu se cheltuie banii. Oricum, o primă reformă se va face deja din iarna următoare, normal nu vor mai fi drumurile naţionale la noi, dar o primă reformă se va face în sensul că nu se va mai da cu nisip pe străzi. Acest nisip produce o problemă foarte mare, în sensul că este foarte coroziv, apoi el rămâne pe marginea drumurilor. Există o formulă, mi-au explicat cei de la CNADNR, cu nişte cloruri de sodiu, un fel de sare care se dizolvă şi nu este corozivă pentru asfalt. Acest nisip, rămânând şi trecând maşinile peste el strică asfaltul, plus alte probleme.

- Comisia Europeană a răspuns în ceea ce priveşte Autoritatea Naţională de Autostrăzi?
- Încă nu ne-au răspuns. De abia le-am trimis, eu sper să ne răspundă repede. Vor fi două etape, de fapt, în relaţia cu Comisia. În primul rând, i-am întrebat în ce măsură putem constitui o autoritate care să aibă reglementare execuţie şi control. Şi apoi am întrebat în ce măsură putem constitui o autoritate cu această configuraţie. A fost trimisă scrisoarea la solicitarea premierului care cere transparenţă totală în activitatea instituţională. Acum aşteptăm răspunsul. Noi actul normativ l-am terminat. Este scris şi avem şi observaţiile de la Ministerul de Finanţe. Aşteptăm acum răspunsul CE, vedem ce scrie acolo şi dăm proiectul şi la Justiţie. Fireşte, îl vom da şi colegilor de la Transporturi. Mai avem câteva lucruri de discutat cu Institutul de Cercetări în Transporturi, cu rovinieta, după aceea urmează să rezolvăm şi asta va fi într-o colaborare strânsă cu Ministrul Fondurilor Europene o chestiune extrem de simplă. Ca să poţi accesa fonduri europene, trebuie să fii înregistrat pentru un exerciţiu financiar ca beneficiar de fonduri europene. Această înregistrare se face înainte de începutul exerciţiului financiar.
Autoritatea neexistând în 2006, ea nu este înregistrată pentru 2007-2013 şi atunci ea nu poate fi pusă în operă înainte de a fi beneficiar de fonduri europene, ceea ce ar însemna să aşteptăm 1 ianuarie 2014. Este o discuţie destul de complicată pe care am supus-o atenţiei Guvernului în şedinţa trecută. Ni s-a spus: se poate să o puneţi în operă dacă toate fondurile europene sunt accesate, adică dacă toate contractele posibile pe exerciţiul financiar 2007-2013 sunt încheiate. Nu sunt încheiate, însă. Ajungem la o altă discuţie. Avem patru tronsoane care sunt în licitaţie: Timişoara - Lugoj, Lugoj-Deva de exemplu. Mai avem o problemă cu tronsonul de la Nădlac-Arad lotul I. Am cerut o informare şi despre el şi mi s-a spus că se vor relua procedurile de licitaţie în următoarele două săptămâni. Până nu reuşim să încheiem contracte şi pe aceste tronsoane nu poate fi începută noua autoritate ca să-i transferăm contractele pentru că nu este înregistrată ca beneficiar de fonduri europene şi ar exista posibilitatea să se creeze neînţelegeri. Dar aşa, o înfiinţăm, o punem în Monitorul Oficial, o înregistrăm, iar de la 1 ianuarie 2014 este sigur beneficiar de fonduri europene. Eu încerc să închei toate contractele pe fonduri europene pentru acest exerciţiu financiar până în iunie, pentru că am un angajament politic faţă de colegii liberali şi faţă de domnul Fenechiu (n.r. - ministrul Transporturilor), să treacă drumurile naţionale la ei. Deci, fac tot posibilul şi încerc să le dau şi compania curată, adică să rezolv şi problema internalizării, dacă este posibil până atunci etc.

- Deci, ea din vară ar putea să fie înfiinţată.
- Eu asta îmi doresc. Nu numai să fie înfiinţată, dar să şi despărţim drumurile naţionale şi să ne respectăm angajamentul pe care ni l-am luat în decembrie cu toţii. În interior, din punctul nostru de vedere, angajamentul este foarte clar şi va fi respectat. Ceea ce încercăm să facem acum - şi avem o colaborare strânsă cu colegii de la Transporturi - este să nu greşim. Adică, din dorinţa de a respecta angajamentul politic cât de rapid se poate să nu avem probleme instituţionale. În rest, nu există niciun fel de dubiu în legătură cu ceea ce trebuie făcut.

"Marea problemă a României este că e blocată în abţinere"

- Dintre cele 15 - 25 de proiecte, putem spune că până în vară veţi şti exact pe cele pe care le veţi face? Adică veţi avea lista completă?
- Noi, acum, ne-am îndeplinit rolul, ca să spun aşa, şi muncim la prezentarea proiectelor de interes naţional, indiferent cine la face. Probabil că unele proiecte vor fi deja trecute până în vară, probabil că va exista o listă în care se vor mai purta discuţii. Ceea ce vreau să vă spun este că în interiorul nostru atitudinea este foarte pozitivă. Noi nu avem un concurs între noi cine face proiectele. Deci, dacă decizia politică va fi, de exemplu proiectul X care se află la ministerul Y va continua să fie făcut de ministerul Y, iar Şova sau ministerul pe care îl conduce el se va implica în tot ceea ce înseamnă PPP, în tot ceea ce înseamnă relaţia cu investitorul străin, în tot ceea ce înseamnă relaţia şi obligaţia legală pe care o am de a solicita celorlalte autorităţi să-şi facă treaba în termeni legali, este bine şi aşa. Deci, va exista o colaborare. Nu am orgoliul de a scrie pe fruntea mea că am făcut eu proiectul. Mă interesează să se facă şi va fi o victorie a USL sau a unui alt ministru. Este nesemnificativ, numai să se dea drumul la el.

- Din aceste proiecte, înţeleg că între 30 şi 50% să fie făcute prin PPP plus fonduri europene, iar restul din PPP.
- Cu fonduri europene este mai greu de făcut. Adică, trebuie văzut unde se dau. De exemplu, la energetică ţi se dau fonduri europene, dar nu sunt uşor de accesat. Deci, trebuie să te duci direct la Bruxelles să discuţi aşa ceva. De aceea, este foarte important şi cine vine să construiască şi cine devine acţionar în compania de proiect, pentru că, vă dau un exemplu, la Cernavodă constructorii vor fi, probabil, Lavalin împreună cu Candu care au tehnologia, dar în compania de proiect, unde are Nuclearelectrica acum 95% noi vrem să atragem investitori, adică oameni care să vină cu bani în compania de proiect. Oamenii aceştia cu bani care vin, dacă au capacitatea de a aduce consultanţi care să atragă şi fonduri europene, normal că este foarte bine, dar nimeni nu poate oferi certitudini.

- Centrala de la Tarniţa şi cele două terminale de la Cernavodă, care este situaţia lor ?
- Vreau să vă spun că sunt mai multe proiecte. Avem Roşia Montană, cupru, gaze de şist, Cernavodă, Tarniţa, canalul Siret - Dunăre sunt proiecte în privinţa cărora, din nefericire, noi toţi, în ultimii 20 de ani, nu am fost capabili să luăm o decizie politică şi să spunem "Domnule, se face în aceste condiţii" sau "Nu se face şi punct". Nu am fost în stare, am tot amânat. Eu vă sesizez aici un merit foarte mare - puteţi să mă bănuiţi de subiectivism, mi-l asum - la premierul Ponta şi anume acela că a spus "eu vreau ca acest Guvern să ia o decizie. Da sau nu''. Ceea ce vreau să vă spun este că nu va fi o decizie luată prin cotloane sau pe după uşi. Va fi o decizie la nivel Guvernamental şi majoritatea absolută a proiectelor pe care vi le spun va fi supusă unei legi în Parlament. Deci, Parlamentul va trebui să voteze. Şi, acolo, are posibilitatea tot spectrul politic să vină şi să critice, să spună dacă este de acord sau nu este de acord, să-şi expună poziţiile. Poate că va pleca un proiect de la Guvern să se facă şi Parlamentul va spune 'Nu'. Noi vrem să se ia o decizie de către clasa politică. Fireşte că va decide o majoritate, asta este clar, dar trebuie să decidă, aşa cum alt obiectiv care nu este problema mea dar în materia proprietăţilor este aceeaşi poveste. Cu toţii discutăm despre faptul că retrocedarea proprietăţilor în loc să-şi atingă scopul de reparaţie patrimonială şi morală faţă de oameni a devenit un imens business pentru nişte oameni, nimeni nu a avut curaj să ia taurul de coarne şi să spună că s-au făcut nişte greşeli. Cine a comis fapte de natură penală sa răspundă, dar aceasta nu este problema noastră, a Guvernului, este problema DNA-ului, a Parchetului General, a acestor instituţii care îşi reclamă justificat, constituţional, legal, moral, în conformitate cu statul de drept independenţa. Problema noastră este că li s-au dat plângeri privind furturi de opt miliarde jumate făcute în perioada 2009-2012 şi nu au venit să spună "Da, este o problemă'' sau ''Nu, nu este niciun fel de problemă''. Nu are, poate, legătură cu discuţia noastră, dar vă spun ce simt ca membru al Guvernului şi am simţit mai puţin ca parlamentar.
Simt această reticenţă nejustificată şi înnebunitoare a tuturor autorităţilor din România - că sunt primării, că sunt consilii locale, că este Administraţia Apelor sau Parchetul General - de a nu spune. Tac toţi. Nu este firesc asta. Într-o democraţie, lucrurile se spun cu 'da' sau 'nu', 'da, cu condiţii' sau 'nu, cu condiţii' sau îţi declini competenţa. Dar să stai şi să nu spui nimic, să nu faci nimic nu este propriu nici democraţiei, nici statului de drept şi nici aşteptării oamenilor. Vreau să vă spun că foarte mulţi din administraţie se tem. Nu vreau să vă dau exemple nominale, pentru că nu au importanţă. Dar în discuţiile cu aceşti investitori foarte importanţi - am vorbit cu un primar, am vorbit cu şeful consiliului local şi am întrebat: 'Domnule, ce se întâmplă? De ani de zile sunteţi întrebaţi.' Mi-au dat un răspuns halucinant. Mi-au spus:''Nu ne-a spus nimeni ce să răspundem'! 'Domnule, dar nici eu nu vreau să vă spun ce să răspundeţi. Răspundeţi ce este legal! Da sau nu. Sau ce condiţii trebuie să îndeplinească pentru a fi da sau e nu pentru totdeauna, dar daţi un răspuns'. Le-am spus: 'Cum să vă spună cineva ce să răspundeţi? Nu o să vă spună nimeni ce să răspundeţi. Voi trebuie să răspundeţi, că este atribuţia voastră legală. Sau veniţi la Guvern şi spuneţi că sunteţi împovăraţi de această atribuţie legală. Luaţi-o de la noi şi daţi-o altora. Nu vă cer nimic. Nici da, nici nu. Spuneţi poziţia dvs. Sunteţi autoritate aleasă sau autoritate numită, aveţi nişte atribuţii legale, puteţi să staţi în faţa oricui - că este ministru, că este premier - şi să spuneţi cu demnitate şi cu pregătire: 'Da, o facem, este legală' sau 'Da, dar trebuie să îndeplinească nişte condiţii' sau 'Nu, nu o facem pentru că nu este legal, nu este moral, nu este acceptat de comunitate'. Am încheiat discuţia. Asta este, dar spuneţi ceva!''. Marea problemă a României este că e blocată în abţinere. Toată lumea tace, ceea ce este complet nefiresc. Dar o să îndreptăm treaba asta, cu răbdare şi înţelepciune.

"Banca de Dezvoltare a Chinei are finanţări de aproape 5 miliarde de euro în România"

- În ceea ce priveşte investiţiile străine directe. Anul acesta vom creşte? Aveţi nişte previziuni?
- Se pare că vom avea o creştere şi cred că vom avea o creştere importantă. Investiţiile străine au scăzut dramatic între 2009 - 2012. Deci, ar fi normal să avem un oarecare succes comparativ cu această perioadă. S-au dus foarte mult în jos, nu s-a avut grijă de investitorii străini. Am avut discuţii cu zeci de investitori uriaşi din această lume, am fost uimit de deschiderea lor, de buna credinţă şi de consternarea pe care au exprimat-o la întâlniri spunându-mi: "Domnule, am făcut investiţii în Polonia, am făcut investiţii în Ungaria, am făcut investiţii în Serbia, am făcut investiţii în Bulgaria, la dumneavostră nu se poate''.

- De ce? Ce au reclamat?
- Au spus: "La dumneavoastră nu se poate, autorităţile nu colaborează. Nimeni nu ne spune dacă este bine sau nu, nimeni nu ne refuză, nimeni nu ne acceptă, nimeni nu ne spune condiţiile. Nimeni nu spune absolut nimic'. Există un blocaj total de sus până jos. Le-am spus: "Domnule, este păcat. Ţara are resurse, ţara are potenţial, are oameni bine pregătiţi, salariile sunt relativ mici, comparativ cu restul Uniunii Europene, ceea ce reprezintă un avantaj foarte mare. Există posibilitatea unor facilităţi la nivel local. Mai faci un drum, mai pui un transformator, mai tragi o ţeavă de gaz, mai pui un canal ca să ajuţi investitorul. Avem proceduri de ajutor de stat şi oameni foarte bine pregătiţi în ajutor de stat - a fost rugat, de altfel, domnul secretar de stat Enache Jiru (n.r.- secretar de stat în Ministerul Finanţelor) să se ocupe cu foarte mare atenţie de treaba asta. În ultimii ani, potenţialii investitori s-au simţit părăsiţi, pur şi simplu, nebăgaţi în seamă, ceea ce este nefiresc.

- Referitor la aceşti potenţiali investitori. Una dintre cauze ar putea fi şi instabilitatea legislativă?
- Vreau să vă spun că idealul de predictibilitate şi stabilitate a legii este de prima pagină de manual de investiţii în care spune că, normal, cel care face o investiţie ideal ar fi ca în următorii 20 de ani să aibă neschimbate condiţiile de la momentul în care investeşte. Nu se întâmplă aşa. Nu se întâmplă nicăieri aşa. Nu este problema modificărilor numai în România. Franţa, de exemplu, în fiecare an, la începutul anului, vine cu modificări masive la sistemul fiscal. Toţi fac treaba asta. Eu vreau să vă spun un lucru. În ultimii ani, şi nu ultimii patru, pentru că vreau să fiu cinstit, singurul care a respectat regula trecută în Codul fiscal - să modifici o dată Codul pe an cu cel puţin şase luni înainte de 1 ianuarie a fost Adrian Năstase. El a fost singurul care s-a ţinut de regula asta. Normal că unele (modificări legislative) sunt justificate, iar altele nu sunt justificate. Noi avem o mulţime de probleme: nu avem implementat manualul de proceduri în PPP, noi nu suntem membri OECD (Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare) - nefiind membri OECD nu avem acces la manualul de bune practici al organizaţiei în materie de preţuri de transfer, ceea ce ne împiedică să ţinem în ţară profiturile, sunt externalizate prin diverse forme de contracte, Fiscul, oricât ar fi de rău, este greu să intervină, noi avem probleme. Dar vreau să vă spun o chestiune foarte simplă: nu frecvenţa modificărilor este problema, ci dacă aceste modificări se adresează unor chestiuni de fond, care schimbă structuri, care schimbă complet mediul investiţional. Altfel, ajustări sunt necesare permanent. Ce s-a reproşat este că s-a venit în mijlocul anului cu nişte modificări care schimbă complet mediul investiţional şi unele dintre ele şi retroactiv. Deci, asta s-a reproşat. De când a venit noul Guvern al USL, din mai anul trecut, nu s-a mai întâmplat treaba asta, dar trebuie să ţii această linie constantă 2-3-4 ani, pentru a convinge oamenii ca in România, indiferent de culoarea politică, partidele s-au maturizat în sensul înţelegerii anumitor cerinţe, anumitor exigenţe ale investitorilor. Noi trebuie să fim foarte pragmatici. Investitorul vine cu banii lui şi el vrea să ştie ce se întâmplă cu banii lui. Pentru ca întrebarea simplă este "câte riscuri îl poţi pune să-şi asume"?
Al doilea lucru pe care l-am remarcat de foarte multe ori - şi când eram în opoziţie şi când eram avocat - este că guvernanţii nu au prea înţeles de-a lungul timpului că investitorii străini nu sunt fundaţii. Ei vin în România sau în altă ţară ca să facă profit. Ce a inventat foarte frumos civilizaţia capitalistă occidentală - este că eşti binevenit la mine să faci profit, dar singurul lucru pe care trebuie să-l discutăm este referitor la partea ce mi se cuvine şi mie, stat gazdă, din profitul investiţiei, pentru că eu pun totul la dispoziţie. Eu pun poliţia la dispoziţie, eu pun la dispoziţie infrastructura, eu pun la dispoziţie forţa de lucru, eu pun la dispoziţie, până la urmă, o ţară civilizată, dezvoltată şi europeană. Îţi pun la dispoziţie un mediu prietenos în care tu să faci afaceri. Întrebarea este care-i partea care mi se cuvine mie de aici? Dar aşa cum statul român vrea să ştie care este partea care i se cuvine şi investitorul vrea să ştie care este partea de profit pe care o ia. Deci, toată lumea vrea să fie predictibilă, numai că eu, în timp ce-mi discut partea ce mi se cuvine, ca stat român, eu mai am în mână şi instrumentul reglementării, pe care investitorul nu-l are. Deci, el este în dezavantaj faţă de mine şi atunci fireşte că el permanent discută, este supărat justificat, spune în presă "Domnule, nu este predictibil mediul. Nu se întâmplă lucrurile aşa cum trebuie. Nu poţi să mă chemi în anumite condiţii şi să mi le schimbi în şase luni''. Dar noi am început un drum în mai 2012. Dacă acest drum va fi păstrat 2 ani, trei ani, atunci mesajul care va fi transmis este că România s-a maturizat. Eu vă spun că investitorul mare pe care încerc să-l aducem în România - el are de optat între Polonia, Ungaria, România şi Bulgaria - deci, dacă acest investitor va veni aici, acesta va fi un semnal extraordinar, pentru că este un investitor foarte mare, extrem de serios şi extrem de pretenţios. Dacă noi vom reuşi să-l convingem să vină, va fi un semnal şi vor veni mulţi alţii. Jocul de imagine şi de meta-limbaj este foarte important şi încercăm să lucrăm pe toate planurile. Fără să vreau să fac niciun fel de acuze - cred că România este ca un atlet cu multiple accidentări, pe care vrem să-l punem înapoi pe pistă şi să şi concureze la olimpiadă. Nu-l poţi pune să alerge în cârje. Trebuie să-l repari întâi, să faci recuperarea fizică, să-l convingi că mai poate fi atlet - este şi elementul psihologic - să alerge, să aranjez să-i aduc unii mai slabi ca să prindă curaj şi să-l pun pe linia de plutire şi asta durează.

- Aţi avut întâlnire cu o delegaţie a Băncii de Dezvoltare a Chinei. Ce au vizat discuţiile? Dar cu potenţiali investitori ruşi v-aţi întâlnit?
- Nu am avut până în acest moment niciun contact cu nimeni din partea rusă. Nici cu ambasade, nici cu oameni de afaceri, nici cu camere de comerţ, cu nimeni, până în acest moment. Am avut în schimb contacte multiple cu China: cu ambasadoarea, cu mai multe firme din China, cu Eximbank-ul chinez, săptămâna asta, cu Banca de Dezvoltare a Chinei. Cu ce poate ajuta mediul de afaceri chinez şi băncile chineze este să finanţeze proiecte care nu beneficiază de fonduri europene şi ei au finanţat deja destul de multe proiecte. Deci, Banca de Dezvoltare a Chinei are finanţări de aproape 5 miliarde de euro în România, ceea ce puţini ştiu. De exemplu, judeţul Dolj a dezvoltat o relaţie foarte bună cu China.
Delegaţia din China ne-a transmis care sunt interesele companiilor pe care ei le finanţează în general şi eu le-am dat toate cele 15 proiecte pe care le avem şi să le dau. Şi le-am spus: ''Astea sunt proiecte importante pentru noi''. Fireşte că mai sunt sute de alte proiecte mai mici. Le-am spus: "Acestea sunt 15 proiecte foarte mari de care eventual companiile foarte puternice din China şi băncile foarte puternice din China pot fi interesate". Cele mai mari companii de construcţii de infrastructură din lume sunt din China. China este principalul partener al SUA şi unul dintre principali susţinători financiari, împrumutători ai lor. Este a doua economie a lumii. Mai mult, China are investiţii uriaşe în Uniunea Europeană.

- Aveţi o strategie să aduceţi investiţii şi în zona de est a ţării, a Moldovei, pentru că este o zonă foarte săracă. Investitorii preferă vestul ţării, vin în Bucureşti...
- Asta este o întrebare foarte dificilă pe care mi-a pus-o foarte multă lume în particular. Există un decalaj în ţară. Există zone foarte puţin dezvoltate şi nu este numai Moldova, este şi Oltenia, şi zona Harghita-Covasna, sunt părţi din Dobrogea foarte puţin dezvoltate, Lunca Dunării. Problema este că investitorii, când vin, spun: ''Domnule, noi vrem acolo, pentru că acolo sunt făcute utilităţi, acolo găsesc forţă de muncă, acolo găsesc înţelegere". Este foarte greu să îi spui ''Nu te du acolo, du-te dincolo''. Ei vor să se aşeze unde vor ei. Nu ai cum să-l îndrepţi, nu ai cum să-l obligi, te bucuri dacă vine. Eu vreau, în perioada următoare, să solicit tuturor preşedinţilor de consilii judeţene şi tuturor primarilor de municipii şi oraşe să-mi dea fiecare o prezentare a facilităţilor investiţionale pe care ei le au pe teritoriul unităţilor pe care le conduc. Să spună: ''Uite, domnule, la noi se poate face asta. Am această structură a forţei de lucru, avem reţeaua asta de electricitate, de canalizare, putem oferi cutare investiţie, avem drumuri făcute acolo, avem parcuri industriale părăsite", pentru că acestea sunt date statistice pe care ei le au la îndemână. Deci, să ne spună toate astea, eu le iau, le traduc în limba engleză şi vreau să le arunc pe piaţa de investiţii, să vadă lumea, când vine în România, să vadă exact. Contează şi ce pregătire au oamenii, care este media salariului şi care este şomajul - pentru că poţi să condiţionezi tu foarte multe lucruri...În acest moment mi-am dat seama că nu există un tablou investiţional pe judeţe a facilităţilor pe care le au fiecare. Nu există. Nu va fi o întreprindere uşoară, dar vreau să reuşesc să o fac până la sfârşitul anului, pentru ca la începutul anului 2014 să pot spune: "Uite, domnule, asta este ţara românească din punctul de vedere al conducătorilor administraţiilor locale din România". Pentru că preşedintele consiliului judeţean, primarul de municipiu, când câştigă alegerile, el ştie problemele locale, el ştie ce s-ar putea face acolo şi el le promite oamenilor, dar nu a existat, nu s-a mers mai departe cu o legătură între administraţia locală şi centru. Oamenii (n.r. investitorii) vin aici, ca punct de prim contact. Normal că se duc şi la preşedinţii de consilii judeţene de foarte multe ori, vorbesc cu ei direct şi se aranjează. Multe lucruri au reuşit. Unii au mai multă, iar alţii mai puţină experienţă. Dar trebuie făcută această prezentare pe care eu vreau să o pun pe un site în limba engleză şi să aibă toată lumea acces la ea. Vă garantez că va fi un site foarte accesat, cel puţin de cei din afară. Mai ales că există companii pe care oamenii le cunosc mai puţin ca profil de activitate şi care reprezintă interesele investitorilor. Adică, în loc să vină 50 ce companii să discute cu autorităţile locale trimit un reprezentant, care este specializat în investiţii.
România este o ţară care, din punctul meu de vedere cu foarte multe avantaje: are forţă de muncă calificată, are oameni foarte dornici să muncească - dacă facem un calcul pe ce bani pleacă românii să muncească în afară, dacă ar avea un loc de muncă ce le-ar da jumătate din suma pe care o primesc ar rămâne în ţară, pentru că dacă pui una peste alta tot acolo ajung. România este o ţară europeană - este foarte important - este o ţară civilizată, este o ţară în care nu ai probleme să mergi pe stradă, este o ţară fără conflicte, fără conflicte sociale, interetnice, nu se bat oamenii pe stradă, este o ţară în care există comerţ civilizat. Există, din punctul meu de vedere drumuri, nu la nivelul Germaniei, dar se poate circula pe ele foarte bine...Adică este o ţară care are multiple avantaje. Este adevărat că e mai dezvoltată economic în vest decât în est, sunt zone mai sărace, dar peste tot este aşa. Nordul Angliei nu se compară cu sudul Angliei. Sudul Angliei este agricol, iar nordul Angliei este industrial. Dar eu susţin cu tărie că România este o ţară cu multiple avantaje. Cu toţi investitorii cu care am vorbit, când l-am însoţit pe premier la Paris sau în Danemarca, asta este şi opinia investitorilor. Toţi spun: "România este una dintre ţările cu cele mai multe avantaje din UE. Aveţi o problemă că nu vin investitori la voi. Problema este la voi". Eu am identificat imobilismul administraţiei. Mai există şi un fel de nepricepere. Avem şi această meteahnă naţională: la noi nu se poate nimic. Când bagă cineva capul pe uşă, primul lucru pe care îl spune înainte de ''Bună ziua'' este "Nu se poate!''. Ne luptăm şi cu asta.

- Site-ul pe care vreţi să puneţi aceste prezentări va fi un site specializat?
- Trebuie să mă consult şi cu Guvernul şi cu premierul ca să vedem care este cea mai bună soluţie. Cred că trebuie să fie o acţiune de comunicare publică şi de promovare.AGERPRES



Alte articole din Administratia centrala
Pentru a fi in permanenta la curent cu ultimele noutati si informatii din domeniu,

aboneaza-te gratuit la Newsletter !




 

Editorial
isar_lucian.jpg
Determinanți ai bulei imobiliare din România
Un editorial de Lucian Isar, publicat pe adevarulfinanciar.ro » Citeste


Analiza
Tiganas_Serban.jpg
Ce să așteptăm de la urbanismul din România?
O analiză realizată de către Șerban Țigănaș, Președintele Ordinului Arhitecților din România, cu ocazia Conferinței Naționale Urban Concept 2016, de la Predeal

Dezvoltarea localităților și a teritoriului poate fi văzută ca având etape sau cicluri care corespund unor pusee economice și de guvernare și unor contexte geopolitice mai ample. E important să evaluăm la fiecare moment oportun starea și direcția pe care o are dezvoltarea, practicile și tendințele. Am convingerea că toți cei implicați în gestiunea urbană, de la autoritățile de reglementare, practicienii din zona planificării strategice, cei din administrațiile locale și cei care realizează proiecte știu că dezvoltarea urbană poate fi calificată în România mai degrabă ca în general eșuată și nesatisfăcătoare decât reușită. » Citeste
reabilitare

Compania Saptamanii
mangalagiu_iulian.jpg
Iulian Mangalagiu, BRIKSTON: "Vrem ca şi în 2016 să păstrăm ritmul anilor precedenţi, în care am lansat în medie cinci produse noi pe piaţă”
2016 se anunţă un an foarte important pentru compania Brikston din punct de vedere al extinderii gamei de produse, atât prin completarea paletelor de nuanțe și texturi, dar și prin realizarea unor produse noi, care să ofere calitate superioară la prețuri extrem de competitive. "Ceea ce ne interesează pe noi, la BRIKSTON, în primul rând este calitatea crescută. Investim permanent în tehnologie și punem accent crescut pe inovație. Întotdeauna încercăm să fim în poziția consumatorului atunci când acesta își propune să facă o achiziție de materiale de construcții. Este o alegere pe care nu poți să nu o respecți și să o onorezi”, afirmă Iulian Mangalagiu, directorul general al BRIKSTON SA. » Citeste


Interviu
sova_dan1.jpg
Dan Şova: "Trei mari constructori sunt interesaţi de Autostrada Transilvania"
Compania care va concesiona Autostrada Comarnic - Braşov va fi selectată în luna septembrie, iar lucrările ar trebui să demareze în luna octombrie a acestui an, a declarat Dan Şova, ministrul delegat pentru Proiecte de Infrastructură de Interes Naţional şi Investiţii Străine, într-un interviu acordat Agerpres. » Citeste

Eveniment
urbanconcept_2016_1.JPG
Conferinţa Naţională Urban Concept a reunit la Predeal peste o sută de arhitecți și specialiști din domeniu
Oameni şi Companii, editorul portalulului EuroUrbanism.ro, a organizat în perioada 17-19 martie, la Predeal, cea de-a XVI-a ediţie a Conferinţei Naţionale Urban Concept- dezvoltare urbană modernă în România. » Citeste
agerpres.ro

Vizitatori
counter